luni, 18 februarie 2013

Nimeni nu poate sări peste umbra lui...




   “-Nimene nu poate sări peste umbra lui...
-Ce vrai sa spui cu asta?
          -Spun şi eu o vorbă pentru cei care au urechi de auzit…”
( Baltagul de M. Sadoveanu)



Această frază, îmi răsună în minte de ceva vreme…
Dacă mă pierdeam prin gînduri, vise, aspiraţii şi neîmpliniri, vizavi de faptul cine vreau sa fiu şi ce vreau să fac cu adevărat?! Acum, chiar nu mai pun la îndoială, iubesc ceea ce fac  cu toată fiinţa mea şi asta am înţeles în cadrul practicii! Acest stagiu de practică, m-a maturizat prin responsabilităţile pe care mi le-am asumat, este o experienţă frumoasă, cea mai grozavă din viaţa mea! Emoţiile sunt duble pentru că sunt acasă, de două ori acasă...Îmi promovez practica în cadrul Liceului Teoretic „Ion Creangă” din oraşul Soroca, oraşul meu natal şi liceul pe care l-am absolvit acum patru ani, fiind prima promoţie de liceeni.
Pentru profesorii de aici, eu sunt eleva-profesoară şi asta mă face nespus de  fericită. Fiecare zi, este o nouă lecţie pe care o dau și-o primesc, o experienţă de învăţare cu numeroase benefici şi surprize. Am o deschidere mare faţă de elevi şi ei simt asta, încerc să-i fac să se simtă liberi, descătuşaţi, să fie ei înşişi...asta le-o repet lor şi mie totodată.  Am întîlnit aici oameni de-a dreptul speciali, sunt oameni ce mă susţin şi mă ghidează, nu pot să nu menţionez numele profesoarei Ludmila Ţurcan şi să-i multumesc încă o dată cu această ocazie. Elevii mei, eu îi numesc astfel, pentru că sunt nespus de ataşată de ei, sunt cei mai buni, cei mai deştepţi, cei mai dragi sufletului meu...
Chiar nu pot reda în cuvinte ce simt, acum cînd scriu eu nu mai sunt aici, sunt acolo în faţa elevilor, sau printre ei şi mă las plimbată prin lumi diferite ale ideilor şi ale cuvintelor, sunt atît de diferiţi, cu energii specifice, cu moduri inedite de a privi lucrurile, cu toată dragostea pe care ştiu să ţi-o ofere necondiţionat... Sunt atît de delicioase aceste momente şi nu mă mai satur de ele...
Sunt îndrăgostită pînă peste urechi de tot ceea ce înseamnă filologie, mă-n chin cu pietate în faţa profesorilor bălţeni care au cultivat în mine acest sentiment frumos!       Felicia Pînzari




0 comments:

Trimiteți un comentariu