În societatea
contemporană, bazată în preponderenţă pe realizările în domeniul
ştiinţifico-tehnic, lectura rămâne, totuşi, o condiţie esenţială pentru a reuşi
în viaţă! Abilitatea de-a învăţa, de-a munci, chiar cea de-a trăi depind,
într-o măsură deosebită, de lecturile deţinute, or, precum menţionează G.
Liiceanu: „Specia se rafinează prin lecturile pe care le absoarbe”. Moffett şi
Wagner susţin că cultivarea în „spaţiul cărţii” este strîns legată de cultura
genelară a insului. Competenţele acumulate în timpul cititului – cele mai
importante fiind cele de a identifica ideea principală a textului şi de a o
personaliza conform viziunii proprii asupra vieţii – sînt primordiale în viaţa
de toate zilele. Practica lecturii îmbogăţeşte substanţial experienţa personală
şi revigorează capacităţile de adaptare la cerinţele societăţii în care
vieţuim.
Prin urmare,
lectura nu este doar un simplu obiectiv: ea presupune deopotrivă şi un
instrument de educaţie şi dezvoltare personală, fie în cadrul şcolii sau a vieţii
propriu-zise. Facultatea de-a citi constituie, în opinia mea, o condiţie
fundamentală a reuşitei în multitudinea de materii pe care viaţa le însumează.
Dincolo de citate şi teremeni ştiinţifici, care se învaţă din cărţi, rolul
esenţial al lecturii rămîne faptul că acestea ne cimentează abilităţi de-a
acţiona în multe alte situaţii pe care traiectul existenţial le presupune, cum
ar fi: abilitatea de a vorbi, de a tăcea, de-a conversa, de-a rîde, de-a te
ruga... - toate acestea capătă o altă conotaţie cînd vin de la o persoană
citită.
Ataşat de
civilizaţia imaginilor virtuale, sau, mai recent, a laptopurilor şi ipadurilor,
adolescentul contemporan pare să aparţină unei alte realităţi. Angajat într-o
permanentă luptă contra timpul distrugător, el uită să trăiască, el se
îndepărtează considerabil de frumuseţea boemică a lumii pînă în măsura în care
este de-a dreptul dificil să-l sensibilizezi cu operele lui Eminescu, Vieru,
Vlahuţă, Rebreanu, Teodoreanu, Eliade, Arghezi, Blaga, Stănescu şi mulţi alţii.
S-ar părea că tînărul de astăzi, suspednat într-o lume virtuală, nu mai poate
să se debaraseze de aceasta, să-şi urmeze propriile meandre ale spiritului.
Persistă ceva dictatorial în vieţile lor: sunt privaţi de libertatea de altă
dată, iar lectura, activitatea înălţătoare a secolelor trecute, dispare puţin
cîte puţin.
TineriTrăsnet
şi-a propus să evalueze angajamentul tinerilor faţă de lectură prin intermediul
răspunsurilor elevilor la întrebări referitoare la: timpul consacrat lecturii
din plăcere şi, respectiv, internetului;
atitudinea faţă de operele marilor titani ai literaturii universale şi
naţionale; frecvenţa cumpărării sau împrumutării cărţilor de la bilbiotecă;
diversitatea şi conţinutul cărţilor lecturate; etc. Chestionarul nostru a vizat
un eşantion de cca 300 adolescenţi, cu vîrsta cuprinsă între 16 şi 18 ani, ei
fiind rugaţi să aleagă opţiunea cere-i caracterizează cel mai bine.
Analiza
statistică realizată în urma acestui chestionar arată că tinerii îşi investesc
timpul lor într-o multitidine de alte activităţi decît lectura. De exemplu, am
estimat următoarele:
elevii care frecventează biblioteca: 79,8% - din
obligaţie; 11,4% - regulat, pentru a împrumuta cărţi sau reviste; 8,8% - doar
din cînd în cînd, pentru a lucra într-o atmosferă liniştită;
ultima carte citită a fost pentru: 56,3% - prea demult
pentru a-şi putea aminti denumirea acesteia; 37,5% - cu cîteva săptămîni în urmă; 6,2% - aseară,
chiar înainte de a adormi;
după ce au citit o carte: 7,2% - o recitesc pentru a o
înţelege complet; 36,9% - o discută în anutarajul prietenilor sau al
profesorilor; 55,9% - o reîntorc la bibliotecă fără a mai reveni asupra ei;
o operă literară: 68,1% - constiuie doar un subiect de
comercializare; 5,7% - nu ar trebuie expusă vînzării; 26,2% - este
inapreciabilă din punct de vedere al preţului;
Dragi colegi,
rezultatele sunt, de-a dreptul, cutremurătoare! Numărul tinerilor care se
îndepărtează de literatură continuă să sporească zilnic, ceea ce confirmă
faptul că aceştia preferă lumea virtuală în detrimentul lecturii. Totuşi,
generaţia noastră, îndrăznesc să afirm, nu este exclusiv polarizată, iată de ce
ar fi binevenit să acţionăm pentru a cultiva în tineri dragostea pentru carte,
fie şi cea electronică!
Cătălina Slivca
0 comments:
Trimiteți un comentariu